Controversatul MSG

     

De-a lungul timpului, oamenii din întreaga lume au mâncat alimente bogate în glutamat.

      In comunitatea asiatică un preparat tradițional este bulionul de alge, bogate în glutamat. În 1908, profesorul japonez Kikunae Ikeda a fost capabil să extragă glutamatul din acest bulion și a stabilit că acest glutamat oferă gustul savuros al supei de alge. Profesorul Ikeda a depus apoi un brevet pentru producerea MSG, iar producția comercială a început anul următor.

  

1.Ce este monoglutamatul de sodiu ?

2. Rolul monoglutamatului de sodiu

3. De ce MSG este considerat nociv ?

4. Ce este Sindromul Restaurantului Chinezesc ? 

5.  MSG și controlul greutății

6. Efectele MSG asupra tensiunii arteriale

7. Reglarea aportului de MSG

8. Concluzie

1. Ce este monoglutamatul de sodiu ?

    

Glutamatul de monosodiu (MSG) este unul dintre cei mai utilizați aditivi alimentari în alimentele comerciale. Folosirea sa a crescut de-a lungul timpului și se găsește în multe ingrediente diferite și alimente procesate, prezente pe fiecare piață sau magazin alimentar.

În multe țări, MSG poartă numele de „sare de China” fiind frecvent asociat cu bucătăria asiatică. Astăzi, în loc să se extragă și să cristalizeze MSG din bulionul de alge marine, MSG este produs prin fermentarea amidonului, sfeclei de zahăr, trestiei de zahăr sau melasei. Acest proces de fermentare este similar cu cel folosit la fabricarea iaurtului, a oțetului și a vinului.

   Glutamatul de monosodiu (MSG) este o sare a aminoacidului glutamic. MSG este derivat din aminoacidul glutamic sau acid glutamic, care este unul dintre cei mai abundenți aminoacizi din natură.

Este un aditiv alimentar obișnuit – cu numărul de e-E621 – care este utilizat pentru a îmbunătăți savoarea alimentelor.

   Acidul glutamic este un aminoacid neesențial, ceea ce înseamnă că, corpul nostru îl poate produce. Acesta are diverse funcții în corp (activ în metabolismul celular, neurotransmițător, rol în procesele de memorare și învătare) și se găsește în aproape toate alimentele. Niveluri ridicate de MSG se găsesc în mod natural într-o serie de surse alimentare, inclusiv alge marine, soia, parmezan, roșii și lapte matern.

    Chimic, MSG este o pulbere albă cristalină care seamănă cu sare de masă. Combină sodiu și acid glutamic, cunoscut și sub numele de sare de sodiu.

Acidul glutamic din MSG este obținut prin fermentarea  amidonului, dar nu există nicio diferență chimică între acidul glutamic din MSG și cel din alimentele naturale.

Cu toate acestea, acidul glutamic din MSG poate fi mai ușor absorbit, deoarece nu este legat în molecule mari de proteina, ​​pe care corpul trebuie să o descompună.

2. Rolul monoglutamatului de sodiu

MSG îmbunătățește aromele savuroase ale alimentelor. Umami este considerat a fi al cincilea gust de bază, alături de sărat, acru, amar și dulce.

Interesant este că acidul glutamic în sine nu are aromă  umami, dar MSG din alimente activează receptorii glutamatului în papilele gustative. Acestea transmit semnale către regiuni distincte ale creierului, provocând gustul caracteristic.

Stomacul și mucoasa intestinală sunt bogate în receptorii de glutamat. MSG și alte forme de glutamat sunt absorbite prin interacțiunea cu acești receptori. Odată intrat în intestin, glutamatul este fie descompus pentru a acționa ca combustibil, fie încorporat în alte molecule.

Acest aditiv este popular în gastronomia asiatică și este folosit în diverse alimente procesate din întrega lume.

Aportul zilnic mediu de MSG este de 0,55 grame în SUA și Marea Britanie și 1,2-1,7 grame în Japonia și Coreea.

3. De ce MSG este considerat nociv ?

    

Acidul glutamic funcționează ca un neurotransmițător la nivelul creierului.

    Este un neurotransmițător excitant, ceea ce înseamnă că stimulează celulele nervoase pentru a-și transmite semnalul.

    Unii cercetatori susțin că aportul de MSG duce la acumularea de glutamat excesiv în creier și stimulare în exces a celulelor nervoase. Din acest motiv, MSG a fost etichetat ca fiind o  excitotoxină.

   Teama de MSG datează încă din 1969, când un studiu a descoperit că injectarea unor doze mari de MSG la șoarecii nou-născuți a provocat efecte neurologice dăunătoare. De atunci, s-a scris mult despre influența nefastă a glutamatului asupra sănătății, menținand vie această teamă de MSG.

   Este adevărat că activitatea crescută a glutamatului la nivelul creierul  poate provoca daune – și că doze mari de MSG pot ridica nivelul de glutamat din sânge.

Cu toate acestea, glutamatul din alimente, nu are efect asupra creierului, deoarece nu poate traversa bariera sânge-creier în cantități mari .

 Per total, nu există dovezi convingătoare că MSG acționează ca o excitotoxină atunci când este consumat în cantități normale.

4. Ce este Sindromul Restaurantului Chinezesc ?

  

Există persoane sensibile la consumul de glutamat, persoane ce pot prezenta efecte adverse. Această afecțiune se numește sindromul restaurantului chinez sau complexul simptomelor MSG.

Printre simptomele mentionate se numără : durerile de cap, slăbiciune musculară, amorțeală, furnicături și înroșire.

    Doza de prag, care se pare că provoacă aceste simptome pare a fi de aproximativ 3 grame pe masă. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că 3 grame este o doză foarte mare – de aproximativ șase ori mai mare decât aportul zilnic mediu în SUA.

   Nu este clar de ce se întâmplă acest lucru, dar unii cercetători speculează că dozele mari de MSG permit ca o cantitate de acid glutamic să traverseze bariera sânge-creier și să interacționeze cu neuronii, ceea ce duce la afectarea creierul.

    Unii cercetatori susțin că MSG provoacă, de asemenea, atacuri de astm la persoane sensibile. In urma unui studiu efectuat pe 32 de persoane cu sensibilitate la glutamat auto-raportată, 40% din participanți au manifestat atac de astm la dozele mari de glutamat. Cu toate acestea, alte studii similare nu au găsit nicio relație între aportul de MSG și astm

 5. MSG și controlul greutății

  

  

  • Un studiu apărut în Jurnalul American de Nutriție Clinică sugerează că MSG ar putea fi capabil să contribuie la menținerea greutății. Rezultatele au arătat că MSG poate crește pofta de mâncare, dar, de asemenea, crește și senzația de plenitudine.
  • Un alt studiu efectuat pe 1000 de adulți sănătoși timp de cinci ani a relevat o relație inversă între MSG și hiperglicemie. Acest lucru înseamnă că un aport mai mare de MSG poate scădea incidența hiperglicemiei și invers.

    Umami este o calitate cunoscută și căutată în produsele alimentare.

Practica de adăugare a glutamatului  pentru aroma „umami” nu este dăunătoare în sine. In întreaga lume există lanțuri de restaurante dedicate dezvoltarii savorii umami.

In studii efectuate pe animale prin injectarea unor doze mari de MSG în creierul șoarecilor de laborator s-a observat că aceștia au devenit obezi.

    Dar, pentru a demonstra legatura dintre glutamatul monosodic și obezitate sau tulburări metabolice sunt necesare mai multe studii efectuate pe oameni.

     Studiile efectuate până acum nu au fost relevante, unele studii au folosit doze mari, nerealiste  iar altele au fost considerate eronate din cauza metodologiei folosite.

–   In China, aportul crescut de glutamat a dus la cresterea în greutate, în condițiile unui aport mediu cuprins între 0,33-2,2 grame pe zi.

–  In schimb, la adulții vietnamezi un aport mediu de 2,2 grame pe zi nu a fost asociat cu excesul de greutate.

–  Un alt studiu a legat aportul crescut de MSG de creșterea în greutate și sindromul metabolic în Thailanda dar a fost criticat pentru defectele metodologice.

    Mâncând alimente ce îți creează senzația de sațietate se reduce aportul de calorii, lucru care poate ajuta la pierderea în greutate.

     Unele dovezi sugerează că monoglutamatul de sodiu ajută la instalarea senzației de satietate.

Studiul notează că, persoanele care consumă supe aromate cu MSG mănâncă mai puține calorii la mesele ulterioare.

Există studii care susțin faptul că aroma umami indusa de  MSG poate stimula receptorii din cavitatea bucală și din tractul digestiv, declanșând eliberarea de hormoni de reglare a apetitului.

      Dar, alte studii indică faptul că MSG crește – mai degrabă decât scade – aportul caloric.

In concluzie, deși unele studii leagă aportul de MSG de creșterea în greutate, iar altele susțin că determină apariția senzației de plenitudine,  rezultatele studiilor  sunt slabe și inconsistente. Sunt necesare mai multe studii pentru că nu există suficiente dovezi concludente care să demonstreze o legătură între MSG și obezitate.

6. Efectele MSG asupra tensiunii arteriale

MSG s-a dovedit că provocă creșterea tensiunii arteriale atunci când este consumat pe o perioadă lungă de timp. Corpul reține apă atunci când consumam  sodiu, iar apa suplimentară reținută atunci când mănânci mult sodiu, stresează venele și arterele corpului. MSG face ca această retenție de apă să apară . 

    Dacă  MSG este consumat frecvent sau în cantități mari, MSG poate avea efecte negative pe termen lung asupra tensiunii arteriale. Efectele MSG asupra tensiunii arteriale pot fi mai grave dacă folosiți și medicamente pentru hipertensiune.

7. Reglarea aportului de MSG

Dacă vă preocupă cantitatea de MSG consumată sau doriți să limitați aditivii alimentari ingerați, citiți cu atenție etichetele alimentelor. MSG este identificat pe etichetele produselor alimentare în care este adăugat.

  • De asemenea, o dietă echilibrată trebuie să includă mai multe alimente proaspete în comparație cu cele procesate iar acest lucru vă poate ajuta să reduceți aportul de MSG și aditivi.
  • Persoanele cu diabet ar trebui să evite prea mult MSG atunci când este posibil. MSG conține mult sodiu, așa că nu este recomandat consumul cantităților mari de alimente cu MSG.
  • Sodiul poate avea efecte nocive asupra tensiunii arteriale, iar aceste efecte pot fi mai grave dacă aveți diabet. Dacă vă preocupă tensiunea arterială din cauza diabetului, încercați să limitați alimentele cu MSG sau să le evitați complet.

8. Concluzie

În funcție de persoana pe care o întrebați și de ce citiți , MSG este fie perfect sigur, fie este o neurotoxină periculoasă.

Adevărul se află undeva la mijloc.

Este sigur că MSG nu este nociv atunci când este consumat în cantități moderate. Dar, megadozele pot provoca efecte secundare.

  • Dacă reacționați negativ la MSG, nu ar trebui să îl ingerați. Acestea fiind spuse, dacă nu aveți efecte secundare, nu există niciun motiv convingător pentru a evita acest lucru.
  • Dacă aveți o dietă echilibrată, cu o mulțime de alimente proaspete, nu ar trebui să vă faceți griji pentru consumul ridicat de MSG.

   Nicio dovadă concludentă nu a demonstrat că, consumul de MSG cu moderație poate provoca daune grave organismului uman. Este aproape identic cu celelalte substanțe chimice care se consumă probabil zilnic. MSG are însă un stigmat care s-a dovedit greu de înlăturat. Mii de oameni au raportat „sindromul restaurantului chinezesc” de peste 50 de ani.

  Cu toate acestea, oamenii de știință și cercetătorii sunt de acord că MSG nu provoacă niciun efect nociv specific.

 



Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.